Despre

Exploring online nuclear segmentation on large fluorescence brain tumor images using CometCloud. High Performance Computing in Biomedical Image Analysis Associated with MICCAI 2013, Nagoya, Japan. Tom Misteli, David J. Foran and Stephen J. A fast, automatic segmentation algorithm for locating and delineating touching cell boundaries in imaged histopathology. Methods of Information in Medicine. Jackie Judd, Kaiser Family Foundation: Jon Cohen of Science magazine, welcome. The conference is a day-and-a-half-old, and the strattera generic word keeps cropping up that scientists very much avoided in previous years: cure. Jon Cohen, Science magazine: Because so much progress has been made. In treatment, we have a whole arsenal of really good drugs. Cochrane Database Syst Rev. Berman BM, Swyers JP. Complementary medicine treatments for fibromyalgia syndrome. Baillieres Best Pract Res Clin Rheumatol.. The skin cancer lesions can grow rapidly (over months) or slowly (over years). Eventually they break into an open wound (become ulcerated). Click the icon to see an image of squamous cell cancer. She also http://www.jerseycanada.com/jerseyatlantic/fnt/ultramer.php performs cognitive and personality assessments for children and adolescents. Her specialty areas include family and marital relationships, coping with medical illnesses, mood disorders, stress management, bereavement, and parenting issues. Bender completed her clinical internship at the Kennedy Krieger Institute and Johns Hopkins University School of Medicine where she received training in both pediatric medical psychology and family therapy. After relocating to Richmond, she completed a post-doctoral fellowship at the Virginia Treatment Center for Children. Chinese medicine, folk-remedies, and other traditional health care systems. It began with Volume 1, No. The Japanese Journal of Complementary and Alternative Medicine is the official journal of the Japanese Society of Complementary and Alternative Medicine, and is an online, peer reviewed journal. It began with Volume 1, No. The Journal of Ayuveda and Integrative Medicine is an quarterly online, peer reviewed journal dealing with alternative, complementry, and traditional medicine, especially the Indian ayurvedic medicine. Campus is the tertiary care center for central and northern portions of Vermont, New Hampshire and Northeastern New York State. An active transport service is in place and the majority of women in labor less than 34 weeks within the referral area are transferred for labor and delivery management. The inpatient service varies between 2-8 hospitalized patients. These patients include the full range of medical complications. Teaching rounds are held with the fellows, high-risk resident and student by the Maternal Fetal Medicine attending. Patient Management conferences are held Monday, Wednesday and Friday in which patient admissions and patient management discussed.. Frick acheter viagra en ligne en france acheter viagra en ligne en france injections humiliate viagra billig kaufen viagra kaufen forum converters crumbly scorched cialis generika nebenwirkungen Tippecanoe thorny Volterra cialis viagra generique achat viagra generique france panacea lagers joiner degradable è legale acquistare viagra online acquistare viagra online in italia utters
Informatii generale Flora
Istorie Padurile Deltei
Obiective Turistice Cetati
Vegetatie – Flora – Fauna – Relief Economia
Biosfera Clima
VegetatiaTransport
Fauna

 

Top Informatii generale

“La capatul drumului de 2,860 km al Dunarii, de la muntii Padurea Neagra din Germania pana la tarmul romanesc al Marii Negre, se intinde un adevarat paradis al naturii. De-a lungul timpului, aluviunile aduse de fluviu au largit Delta, transformand-o intr-o retea de lacuri si canale, plauri, paduri, pasuni si dune de nisip care acopera aproape 5.460 kmp. Aceasta uluitoare zona umeda adaposteste peste 300 de specii de pasari, nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crap si salau, iar cele peste 1150 de specii de plante acopera o mare varietate, de la lianele din padurile de stejari la nuferii de apa. De peste 5,000 de ani, mici comunitati umane au trait in armonie in natura, ocupandu-se cu pescuitul, cresterea vitelor si exploatarea stufului. Satele traversate de drumuri de apa, par a fi neatinse de timp. Vizitatorul poate explora acest univers al linistii in ambarcatiuni. Punctul de plecare pentru o aventura in Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat pe malul Dunarii, in apropierea locului unde aceasta se separa in cele trei brate ce formeaza Delta. Cel mai indepartat loc accesibil pe sosea, in inima Deltei este satul Dunavatu de Jos, unde veti gasi hotelul Egreta, locul ideal de plecare la pescuit, vanatoare sau pentru plimbari in natura.
Delta se desfasoara intre tarmul Marii Negre si bratele Dunarii Chilia, Sulina si Sf.Gheorghe), la granita dintre Romania si Ucraina,luand si complexul Sinoe. Originile deltei se pierd in Era Glaciara “Wurm 3″, cand partea de nord a podisului dobrogean s-a scufundat incet. In delta – aienjenis de vegetatie, canale si lacuri, doar 9% reprezinta sol permanent. Anual sute de tone de aluviuni sunt transportate in delta remodeland zona. Climatul este temperat-continental cu influente marine. Patrimoniul cultural este reprezentat de rutele comerciale de pe Dunare si de coloniile grecesti si romane de la Marea Neagra. In delta apar uneori si influente turce. Populatia numara aproximativ 14 mii de oameni, majoritatea rusi, lipoveni, distribuiti de-a lungul bratelor principale ale Dunarii. Turistii (in Tulcea sunt 40 de agentii de turism) se pot caza in cateva hoteluri de pe bratul Sulina si in cateva campinguri.”

Top Istorie

“Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, omptuosul, mirificul evantai al deltei” (Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in felul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) – petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de grecul Polybiu (272-120 ?.H.), contrazisa la inceputul mileniului I al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara sapte brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau sase, de egipteanul Claudiu Ptolemeu (cca 90-168 d.H.) revenit la sapte brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv “Gura sfanta”; hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo cinci-sase, cate unul ratacit si prin portul Constanta.
Abia in 1856 capitanul englez Spratt intocmeste o harta mai apropiata de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la 2-3 km inapoia tarmului! Privita de pe Dealurile Tulcei, Delta Dunarii apare ca o intindere de verdeata strabatuta de suvite argintii. Delta Dunarii este o campie in formare, cu altitudine medie de 50 cm, alcatuita din relief pozitiv (grinduri, ostroave ) si relief negative: bratele Dunarii, canalele, garlele, mlastinile, baltile si lacurile.
Cantitatea de aluviuni adusa anual de catre Dunare, la care se adauga resturile organismelor moarte, praful eolian, vor face ca procentul uscatului sa creasca, in detrimentului reliefului negativ. Cel mai tanar pamant al tarii, in formarea Deltei se contureaza foarte clar mai multe faze distincte.

Faza 1 : Pe locul Deltei si prelungindu-se mult in amonte exista initial Golful Tulcea.Datorita unei impresionante cantitati de aluviuni transportate de Dunare si datorita unui flux si reflux extrem de mic (aproximativ 50 cm) in acest golf s-au creat conditiile formarii unei Delte.

Faza 2 : In urma cu aproximativ 13 000 de ani intre insulele Caraorman si Letea s-aformat un cordon litoral, care a inchis Golful Tulcea transformandu-l intr-o laguna.

Faza 3 : Colmatarea lagunei duce la formarea unei suprafete mlastinoase in care Dunarea isi sapa unul din cele mai vechi brate: Sfantul Gheorghe. In urma cu aproximativ 9 000 de ani aluviunile transportate de bratul Sfantul Gheorghe fac ca Delta sa avanseze in dreptul lui si in acelasi timp inchid Golful Babadac conturand viitorul complex Razim – Sinoie

Faza 4 : Un nou brat al Dunarii strapunge “cordonul initial” (in urma cu 7 000 de ani, chiar in dreptul viitoarei localitatii Crisan) si va depozita aluviuni la capatul sau. Acest brat se va numi Sulina si va avea o avansare rapida in mare care se datoreaza probabil unei oarecare colmatari a bratului Sfantul Gheorghe. Deasemenea se contureaza partea de Nord a Deltei si bratul care ii va da nastere: bratul Chilia.”

Top Vegetatie – Flora – Fauna – Relief

Vegetatia este abundenta, formata din stufarisuri si rogozuri, din plante acvatice( in special nuferi ). Pe grinduri se dezvolta zavoaie de paduri de esenta moale ( salcie si plop). Pe grindurile mai mari ( fluvio-maritime ) se dezvolta o vegetatie de nisipuri si saraturi, precum si paduri de stejar, in amestec cu frasin pufos, ulm, plop s.a. Aici sunt abundente plantele agatatoare, intre care se remarca Periploca graeca si vita salbatica ( Vitis silvestris ), care atinge dimensiuni foarte mari. Delta Dunarii reprezinta un obiectiv de mare atractie prin prezenta in cadrul ei a unei variate faune piscicole si ornitologice ( autohtona si de pasaj ). Aici se intalnesc peste 300 de specii de pasari ( berze, rate si gaste salbatice, sitari, cormorani, egrete, lisite, starci, califari albi si rosii, flamingo, lebede, pelicanul alb si pelicanul cret, acvile, vulturi albi etc. ) ,unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege ( pelicanul, gasca cu gatul rosu / Branta ruficollis, care ierneaza in Delta Dunarii, lopatarul, egreta, piciorongul, califarul s.a.).

Delta Dunarii, ca unitate aparte de relief, se remarca prin cateva caracteristici proprii arealului sau:
- cea mai tanara unitate de relief din Romania ;
- cea mai compacta suprafata stuficola ( c.240.000 ha);
- cele mai intinse dune de nisip de pe teritoriul Romaniei ( circa 20.000 ha);
- cea mai intinsa plaja de pe litoralul romanesc al Marii Negre ( circa 30 km lungime; 1-2 km latime );
- cel mai mare lac din tara (Razim – 415 km 2);
- cel mai mare grind fluvio-maritim (Letea – 17.000 ha);
- cea mai joasa altitudine din Romania (Sulina – 3,5 m);
- cel mai estic oras al Romaniei ( Sulina – 29 0 41 ‘ 24 ” longitudine E );
- cea mai bogata si mai variata fauna ornitologica din Europa – peste 300 de specii

Top Biosfera

Biosfera”Delta Dunarii are o suprafata de 5.050 km², din care 4340 km² pe teritoriul Romaniei. Este singura delta din lume declarata in intregime rezervatie a biosferei. Prin importanta sa ca zona piscicola, cinegetica si turistica, precum si prin varietatea unica in Europa a faunei ornitologice, Delta Dunarii a fost inclusa (in 1990) de UNESCO in circuitul rezervatiilor mondiale ale biosferei. Conform Conventiei RAMSAR Delta Dunarii este una din cele mai intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa. Delta Dunarii a fost inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in cadrul programului “Omul si Biosfera” – MAB UNESCO. De asemenea a fost inclusa in Lista Patrimoniului Universal Cultural si Natural UNESCO. Delta Dunarii este tinutul cel mai tanar al Europei – in fiecare an i se adauga prin aluviuni mai mult de43,7m². In prezent este impartita in 3 tipuri de zone: zone cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.
“Paradisul pasarilor” – cum mai este denumita Delta Dunarii – este una dintre cele mai intinse zone umede din lume si cea mai mare zona de stufarisuri de pe glob, fiind “casa” ideala pentru cele peste 5500 de specii de flora si fauna, intre care peste 300 de specii de pasari, 150 de specii de pesti. Grindul Letea, rezervatia de colonii de pasari de la Perisor-Zatoane, Uzlina- Crisana, Golovita si Insula Sacalin sunt locuri unicat, ce atrag in fiecare an mii de turisti din cele mai indepartate colturi ale lumii. Datorita multitudinii si diversitatii speciilor de flora si fauna, Delta Dunarii este un adevarat “muzeu” in aer liber. Mai mult de jumatate din populatia mondiala de cormorani mici si gaste cu gat rosu isi au cuiburile aici.
In apele fluviului sau in lacuri sunt prezente numeroase specii de pesti: cega, oblet (fluviale), morun, nisetru, pastruga (maritime), crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana (de apa dulce). Pentru toate acestea, Delta Dunarii si complexul Lacustru Razelm au fost declarate Rezervatie a Biosferei. Alaturi de delta propriu-zisa, trebuie mentionat si complexul lagunar/lacustru Razelm (Razim), ce include lacurile Razelm, Zmeica, Golovita si Sinoe. Atat in delta fluviala, cat si in cea fluvio-maritima se intalneste o vegetatie deosebit de bogata. Pe grinduri pot fi intalnite paduri amestecate (plop negru, plop tremurator, stejar, meri si peri padureti, salcie alba, ulm. In padurile Letea si Caraorman se desprinde prezenta lianelor si a vitei salbatice. Alaturi de zavoaiele de salcie, poate fi intalnita vegetatia de dune si de nisipuri ale plajelor (plajele de la sud de bratul Sulina, ca si cea de la nord de bratul Sf. Gheorghe, fiind deosebit de extinse). Cele mai spectaculoase lacuri: Isac, Gorgova, Rosu, Lumina etc. Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar). Hrana celor ce traiesc aici este asigurata in principal din pescuit. Multi dintre localnici sunt lipoveni, care isi asigura cinstit existenta. O priveliste dintre cele mai obisnuite in partea locului este lungul sir de barci de pescuit stranse laolalta pentru a fi remorcate de o barca cu motor care le va duce departe in larg, acolo unde pestele se gaseste din belsug. Mici comunitati de pescari, cum ar fi cele din Independenta, pe bratul sudic, si din Crisan pe bratul mijlociu, obisnuiesc sa -si ofere serviciile strainilor sau sa inchirieze acestora barcile lor. In apele de aici poti gasi din belsug calcani, bibani, crapi si moruni, purtatori de icre negre.
Vegetatia biosferei cuprinde la fel de multe si interesante specii de plante – peste 1.200, de la stejari si pana la nuferi. Padurea Letea, considerata monument al naturii, se gaseste pe Bratul Chilia, la 7 kilometri sud de localitatea Periprava. Aici cresc plante cataratoare de origine mediteraneana, lianele formand galerii ce dau senzatia de paduri tropicale. Dintre arbori, un loc aparte il au padurile seculare de stejari brumarii (peste 25 de metri inaltime), ulmi, plopi albi si negri sau frasini pufosi (considerati o raritate botanica). Grindul Erenciuc, situat in sudul lacului cu acelasi nume, gazduieste singura padure naturala de arini din Delta Dunarii, loc de cuibarit pentru vulturul cod.”

Top Vegetatia

“In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine.Specificul este dat de prezenta speciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile. Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedradistachya.
Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile c?mpurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides.
Plante cu frunze plutitoare – nufarul alb (Castalia alba), nufarul galben ( Nuphar luteum ), iarba broastelor (Hydrocharis morsisrane), ciulinii de apa (Trapa natans), limba apei (Potamogeton natans), rizacul (Stratiotes aloides). Plante riverane si de plaur – stuf (genul Phragmites) cca 80% si papura (genul Typha) 20%, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), macris (Rumex hidrolapatum), “Nu ma uita” (Myositis palustris), izma broastei (mentha aquatica), cucuta de apa (Cicuta virosa). Plante de uscat – salcia alba (Salix alba), plopul (Populus), arinul (Alnus), frasinul (Fraxinus), padurile combinate de pe grinduri. Pe suprafata de uscat a Deltei se remarca vegetatia inalta, majoritar salcia, plopul (impadurit) si specii rare in zonele declarate rezervatii.
Letea este padurea-monument aflata la 7 km sud de comuna Periprava (bratul Chilia). S- a dezvoltat pe grindul cu acelasi nume, in fasii (hasmacuri); prezinta plante cataratoare de origine mediteraneana, sub forma lianelor, intre arbori specifici – stejari brumarii ( seculari de peste 25 m inaltime), garnita, ulm, arin, plop alb si negru, salcie, frasin pufos (raritate botanica). Adaposteste vulturi codalbi, serpi si vipere.”

Top Fauna

Delta Dunarii adaposteste 98% din fauna acvatica a Europei – peste 3400 de specii, multe din ele fiind unice in lume, lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic. Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, anca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana.
Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuit? dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride). Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii cosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci.
In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar . Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare, populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, ciocarliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii, transforma coloniile de pasari ?ntr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitor al naturii.

Top Flora

Flora deltei , ?nsum?nd 955 de specii si 64 de subspecii, reprezinta 1/3 din numarul total de specii cunoscute ?n flora Rom?niei. Predominarea elementului acvatic are ca urmare dezvoltarea vegetatiei de balta, ?n special a stufului , care ocupa o suprafata de circa 235.000 ha, rezult?nd cea mai ?ntinsa arie de stufarisuri compacte din lume. Din punct de vedere biogeografic, predomina elementele euroasiatice, urmate de formele estice si cele europene. Din spectrul floristic se constata procentajul foarte ridicat al speciilor cosmopolite si adventive, ceea ce evidentiaza ?nca o data gradul ridicat al influentei antropice.?n functie de biotopul pe care ?l ocupa, se ?nt?lnesc urmatoarele categorii de flora spontana : acvatica, emersa si submersa, palustra, halofila, psamofila, segetala si ruderala, paduri si pajisti.

Vegetatia acvatica predominant lacustro-palustra este mult ?ntinsa si reprezentata prin plante submerse (cosorul, bradisul, otratelul etc.) sau plante plutitoare (nuferii, ciulinii de balta etc.). Urmeaza vegetatia specifica zonelor palustre reprezentata prin stuf ( Phragmites australis ), ?n amestec cu papura ( Typha latifolia si T. angustifolia ), pipirig ( Schoenoplectetus lacustris ) si rogoz ( Carex sp.). Plaurul, ca una din cele mai caracteristice formatiuni ale deltei, reprezinta o ?mpletitura deasa de rizomi si radacini de plante acvatice, resturi vegetale si m?luri aluvionare. Acesta are cea mai larga dezvoltare ?n lacurile Matita-Merhei si Rosu-Puiu. Ca o unitate aparte se disting nisipurile litorale maritime, unde vegetatia prezinta o gradare caracteristica, cu trecere de la nisipul plajelor cu Cakile maritima, Salsola ruthenica , la dunele ?nalte cu Elymus sabulosus, Artemisia maritima etc.

Vegetatia terestra ocupa suprafete mai reduse si ea apare numai pe grindurile cele mai ?nalte, cum sunt: Letea, Caraorman, Chilia, Stipoc si diferite grinduri fluviale. Ea este reprezentata prin paduri amestecate, zavoaie de salcie si pasuni. Padurile amestecate sunt constituite din plop alb, Populus alba , plop negru, P. nigra , stejar, Quercus robur, salcie alba, Salix alba , ulm, Ulmus levis etc., ca si de o serie de arbusti (alun, porumbar, maces, paducel, lemn c?inesc, corn, catina alba si rosie). Caracteristica pentru aceste paduri, care apar pe grindurile Letea si Caraorman, este prezenta plantelor agatatoare: liana, Periploca graeca , vita-de-vie salbatica, Vitis silvestris , curpenul de padure, Clematis vitalba si altele. Zavoaiele de salcii se ?nt?lnesc mai ales pe grindurile fluviatile, iar pajistile ocupa suprafete restr?nse, fie pe grindurile inundabile ( unde predomina asociatiile cu numeroase graminee ), fie pe cele nisipoase cu specii arenicole.

Top Padurile Deltei

■Padurea Letea

Padurea, care se dezvolta in spatiul interdunelor sub forma unor fasii late de 10-250 m (hasmacuri) despartite de spinarile dunelor, este alcatuita, in principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisiae), pirul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.).O caracteristica a zonei o constituie abundenta plantelor cataratoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care confera padurii un aspect subtropical. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia).Fauna este reprezentata de codalb (Haliaeetus albicilla), soimulet de seara (Falco vespertinus), pupaza (Upupa epops), dumbraveanca (Coracias garrulus), cateva raritati herpetologice (Eremias arguta, Vipera ursinii renardi) si cca. 1600 specii de entomofauna identificate pana in prezent.

■Padurea Caraorman

Zona cuprinde cele mai dezvoltate si reprezentative dune denudate din delta si padurea Caraorman, dezvoltata indeosebi in partea sudica a grindului.Alaturi de un variat arboret de lunca format din plop, frasin si stejar se poate intalni subarboret de zalog, Salix, Tamarix, etc. Extremitatea sudica a padurii pastreaza exemplare monumentale de stejari cu circumferinta intre 4,20 -4,70m.Asociatiile vegetale gazduiesc animale nevertebrate (indeosebi insecte) si vertebrate (mamifere). Ca avifauna, in padure se intalneste vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) si corbul (Corvus corax).

■Arbustii si vegetatia ierbacee

Arbustii si vegetatia ierbacee de pe stancile calcaroase: Datorita conditiilor morfohidrografice specifice, acest ecosistem beneficiaza de o distributie foarte limitata in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Poate fi intalnit pe insulele Popina si la Capul Dolosman, unde calcarul cretacic este neacoperit sau acoperit de un strat subtire de sol.

■Pajistile de pe campiile cu loess

Acest ecosistem este diferit de cel al bancurilor de nisip de origine fluviala sau de cel al digurilor marine. Pajistile de deasupra liniei de inundatie sunt sustinute de un substrat de loess si acoperite de un strat de sol. Campul Chilia, cel mai vast dintre acestea, este utilizat in mare parte ca teren agricol. Fasia ingusta si intinsa de teren care formeaza Grindul Stipoc s-a dezvoltat pe depozitele de loess (afloriment in partea centrala), deoarece stratul de sol este prea subtire; o mare parte a zonei este acoperita de terenurile nisipoase de origine fluviala. Pajistile de stepa descompuse pe ramasitele de fosile Avand o distributie limitata, acest ecosistem cuprinde insulele Popina, Gradistea si Bisericuta, toate situate in lacul Razim. Insula Popina este cea mai reprezentativa, avand o suprafata totala de 90 ha, altitudine maxima 48 m, construita pe calcar mezozoic si partial acoperita de loess

■Pajistile de pe digurile marine de altitudine mica

Majoritatea digurilor marine – complexele de la Letea, Caraorman, Saraturile, Crasnicol- Frasin-Flamanda, Lupilor-Chituc-Saele gasite in Delta Dunarii apartin acestui ecosistem. Locurile deschise sunt cu putina apa sau vegetatie Amenajarile silvice Spre deosebire de polderele agricole, amenajarile silvice au luat fiinta la inceputul anilor ‘ 60. Procedura uzuala a fost indiguirea unei zone umede, desecarea si curatarea locului de flora naturala si apoi plantarea speciilor de salcie si plop Euro-American (97% din plantatie este acoperita de aceste doua specii, plopul aparand pe 62% din amenajarile silvice). Plantatiile de plopi de pe grindurile fluviale. Paralel cu bratele principale ale Dunarii au fost construite diguri la distante de 200-300 m de la malul fluviului. Aceste fasii de teren situate de-a lungul bratelor Dunarii au fost considerate ca fiind adecvate pentru plantarea plopilor. Principalul rol al acestor paduri artificiale este de a proteja interiorul si de a permite exploatarea lemnului. Speciile locale de arbori (ca salcia) au fost defrisate in ciuda avantajelor oferite si anume, protejarea mai eficienta a malurilor fluviului (impotriva eroziunii produse de valuri) si ca adapost, hrana, pentru diverse specii ale zonelor umede. Din nefericire, plantatiile de plopi au numai o utilitate economica, rolul lor in functionarea naturala a retelei ecologice a zonelor umede fiind destul de modest.”

Top Obiective Turistice

In afara de plajele de nisip de pe malul marii, de la Sulina sau Sfantul Gheorghe. care confera un ideal loc de izolare si relaxare, puteti opta pentru inchirierea unei barci cu motor si efectuarea unei excursii in Delta. Daca sunteti un impatimit al arheologiei va pot trezi interesul urmatoarele informatii:
- In zona actualelor comune Murighiol si Chilia Veche s-au gasit movile funerare care dateaza de prin secolul VII-VI inainte de Cristos
- In zona malului sudic al Bratului Sf. Gheorghe au fost localizate 3 fortificatii romane la Mahmudia, Murighiol si Dunavatul de Jos
- Pe grindul Letea, Caraorman, in comuna C.A. Rosetti si in satul Periprava au fost cateva descoperiri ce dateaza din epoca medievala timpurie
- HISTRIA – cea mai veche asezare urbana din Romania. Se pot vedea ruinele unui oras infloritor acum 2.600 ani. Asezarea a fost inconjurata de un puternic zid de aparare si era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km! In secolul al VI-a urmare a invaziei avarilor orasul a fost aproape in intregime distrus, obligind locuitorii sa se retraga in zone mai linistite.

In Delta Dunarii puteti efectua o gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat in orice zona turistica fie montana fie litorala. Eemplificam: se poate face plaja , (la Sfantul Gheorghe si Sulina se pot face si bai in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot organiza expeditii si excursii in padurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot face plimbari cu barca cu vasle sau cu salupa pe canalele si lacurile din Delta , se pot petrece seri in salbaticie pe insule izolate la lumina focului de tabara , sau se puteti precatica sporturi nautice , si nu in ultimul rand puteti vana.

Top Cetati

Principala zona turistica a municipiului Tulcea : Cetatea Aegysus , asezare getica, cucerita de romani a fost mentionata de Ovidiu ca ” veche cetate “, aparata de ziduri puternice, situata pe malul Dunarii, intr-un loc inalt, la care cu greu se putea ajunge. Numele Aegysus este probabil de origine celtica.Identificarea cu orasul Tulcea de astazi, facuta prima oara la sfarsitul sec.18 – inceputul sec.19, a fost confirmata de descoperirea (1949) a unei inscriptii in limba latina, care mentioneaza o unitate militara (vexillatio (a)-egisse(n)sis), ce se afla aici la inceputul secolului 4 d.Hr., ca detasament al legiunii Iovia, cu sediul la Noviodunum. In secolul 4-5, Aegysus era sediul unui “cuneus equitum armigerorum si al praefectus ripae legionis primae Ioviae cohortis quintae pedaturae inferioris”. In secolul 6 a fost reconstruita de Iustinian. Sapaturile arheologice incepute in anul 1974 la marginea de est a orasului Tulcea, pe “Dealul onumentului”, au dus la descoperirea unei asezari, in care cele mai vechi urme (ceramica autohtona) apartin secolului 4-3 i.Hr.. Aegysus a luat o mare dezvoltare sub stapanirea romana, fiind puternic fortificata la sfarsitul secolului 3 – inceputul secolului 4. Zidul de incinta, cu turnurile de aparare, prezinta trei faze de constructii. In interior s-au identificat resturi ale unui edificiu thermal.Cetatea a dainuit pana in secolul 7 d.Hr. (moneda Heraclius), fiind reluata in stapanire si refacuta de bizantini sub Ioannes Tzimiskes (971).

Top Economia

“Principala ocupatie a populatiei din Delta Dunarii o reprezinta pescuitul. Pescarii continua sa utilizeze traditionalele barci pescaresti, ce pot strabate canalele inguste, pentru a ajunge la marile lacuri, dintre care unele depasesc suprafata de 5 000 ha. Cel mai bun mijloc pentru cei ce doresc sa descopere lumea pasarilor in habitatul lor, este de a se apropia cu o barca pescareasca, deoarece pasarile sunt obisnuite cu acestea si nu se sperie.
Un adevarat paradis pentru cei ce doresc sa descopere o natura salbatica, dar si sa guste un peste de calitate, inclus in majoritatea meniurilor locale, Delta Dunarii ramane o adevarata provocare pentru iubitorii de natura. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti – Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. In perioada verii, Delta Dunarii devine o destinatie a celor care doresc sa se relaxeze, departe de zgomotul oraselor, in linistea deplina ce caracterizeaza aceasta imparatie a apelor. De asemenea, vara este anotimpul cand incep sa vina pescari sportivi din toate colturile Romaniei, dar si din strainatate, an cautarea unor memorabile partide de pescuit. Companiile de turism care opereaza an Delta Dunarii au venit in intampinarea solicitarilor din partea acestui segment de turisti, pescarii sportivi, asigurandu-le echipamentele necesare, transportul si asistenta la locurile de pescuit.
De asemenea, se pastreaza traditia prin deplasarile cu lotci mici, special amenajate pentru turism, dar care au aceleasi caracteristici ca lotcile pescaresti, iar excursiile sunt conduse de catre fosti pescari sau tineri localnici care cunosc foarte bine locurile si salbaticia Deltei Dunarii.”

Top Clima

“Clima Deltei este mai moderata, cu variatii de temperatura mai mici, cu un numar redus al zilelor de iarna ca si al celor tropicale, care se cifreaza la numai un sfert din cele inregistrate in Campia Baraganului.
delta Dunarii se inscrie si sub raport climatologic ca o zona a marilor contraste, reflectate fie prin frecventa fenomenelor, fie prin intensitatea lor. Vanturile constituie elementul climatologic dominant si cu cat mergem spre gurile fluviului se inregistreaza o intensitate a acestora. Statistica inregistreaza la Tulcea circa 95 zile de calm pe an, in timp ce la Sulina numarul acestora este de numai 31. Vara, pe litoral, se produc brizele marii, iar in interiorul Deltei vanturile devin din ce in ce mai moderate, ajungandu-se ca in lunile august si septembrie ele sa se opreasca pe perioade mai mari.
In Delta Dunarii, si mai ales in zona de varsare a apelor fluviului incepand din iulie si pana la sfarsitul lunii septembrie vara ne este cunoscuta ca cel mai frumos anotimp din tara. Toamnele se instaureaza incet si in prima parte sunt uscate. De la 10-15 noiembrie timpul devine racoros, cu ploi si ceata. Precipitatiile au un caracter continental si sunt in general reduse pana la 400mm pe an. La aceste precipitatii care ajung de obicei pe sol incalzit, ceea ce determina o evaporare rapida, se adauga si perioade prelungite de seceta. In contrast cu acest aspect se inregistreaza si ploi foarte mari a caror cantitate de apa depaseste 100mm in 24 ore.”

Top Transport

Trasee:

Traseul nr. 1: Tulcea – Canalul Mila 35 – Girla Sireasa – Girla Sontea – Canalul Olguta – Dunarea Veche – Mila 23 sat – Crisan -

Traseul nr. 2: Tulcea – Canalul Litcov – Canalul Crisan – Caraorman – Hotelul Lebada – Maliuc – Tulcea

Traseul nr. 3: Tulcea – Maliuc – Hotelul Lebada – Canalul Crisan – Caraorman – Lacul Puiu – Popas BTT Rosu – Lacul Rosu – ?mputita – Canalul Busurca – Sulina – Tulcea

Traseul nr. 4: Murighiol – Canalul Dunavat – Canalul Dranov – Golful Holbina – Lacul Razim – Gura Portitei

Traseul nr. 5: Jurilovca – Gura Portitei

Traseul nr. 6: Hotelul Lebada – Dunarea Veche – Canalul Eracle – Girla Lopatna – Canalul Lopatna – Lacul Trei Iezere

Traseul nr. 7: Hotelul Lebada – Dunarea Veche – Canalul Magearu – Dunarea Veche – Bratul Sulina – Hotelul Lebada

Traseul nr. 8: Traseul turistic Tulcea – Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea – canalele: Mila 36 – Sireasa – Sontea – Razboinita – Stipoc – Pardina – loc. Chilia Veche

Traseul nr. 9: Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche – brat Chilia – bratul Babina – bratul Cernovca – canal Sulimanca – Lacul Merheiu Mic – Lacul Merhei – Lacul Matita – Lacul Babina – canal Radacinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche

Traseul nr. 10: Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton – Buhaz – Palade -Crasnicol – bratul Sf.Gheorghe – loc. Sf. Gheorghe

Traseul nr. 11: Traseul turistic Sulina -Periprava, pe ruta: Sulina – can. Cardon – can. Sfistofca – Periprava

Traseul nr. 12: Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina – can. Cardon – Golful Musura – bratul Musura – bratul Stambulul Vechi – brat Chilia – Periprava

Traseul nr. 13: Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina – can. Uzlina – lacurile: Uzlina si Isac – canal Isac 3 – g?rla Perivolovca – brat Sf. Gheorghe – loc. Uzlina – cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canal Litcov – canal Ceamurlia – can. Crisan – brat Sulina – Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan

Traseul nr. 14: Traseul turistic Jurilovca – Periboina – Istria pe ruta: loc. Jurilovca – lacul Golovita – canal V – lacul Sinoe – cherhana Periboina – punctul Cetatea Istriei – canalul II – lacul Zmeica – lacul Golovita – loc. Jurilovca

Traseul nr. 15: Traseul turistic Tulcea – Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea – bratul Sulina – canal M.22 – garla Sontea – Dunarea Veche – loc. Mila 23

Traseul nr. 16: Traseul Crisan – Mila 23 pe ruta: loc. Crisan – Dunarea Veche – canal Bogdaproste – lacurile: Bogdaproste – La amiaza – Trei Iezere – garla Lopatna – canal Eracle – Dunarea Veche – loc. Mila 23

Traseul nr. 17: Traseul Sulina – Sf. Gheorghe pe ruta: oras Sulina – canalele: Busurca – Imputita – cordon litoral – Tataru – loc. Sf. Gheorghe

Traseul nr. 18: Traseul Sulina – Sf. Gheorghe, pe ruta: oras Sulina: canal Busurca- canal Rosu – Imputita – lac. Rosulet – cherhana Rosulet – lac Rosu – baza turistica Rosu – lacul Puiu – can. Mocansca – lac Erenciuc – brat Sf. Gheorghe – loc. Sf. Gheorghe.

Traseul nr. 19: Lac Casla- Garla Somova- Lac Potica- Lac Parches – Lac Telincea

Top

Comments are closed.